Art. 100 Cod civil
Textul legii
(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive
(2) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziției primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă. (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil , art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă
(3) Starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată și o acțiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă
(4) Hotărârea judecătorească prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civilă, precum și înregistrarea făcută în temeiul unei asemenea hotărâri sunt opozabile oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă, precum și înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.
O grilă pe acest articol
- operează de plin drept, odată cu rămânerea definitivă a acelei hotărâri, fără vreo altă cerere adresată instanței de judecată;
- se face la cererea persoanei interesate, adresată ofițerului de stare civilă;
- se face numai dacă a fost formulată și o acțiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre definitivă.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
Art. 100 alin. (4) C. civ. cere, pentru modificarea stării civile pe temeiul unei hotărâri privitoare la actul de stare civilă, o acțiune anume de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre definitivă. A este greșită fiindcă socotește modificarea de plin drept. B este greșită pentru că ofițerul de stare civilă nu poate schimba starea civilă la simpla cerere.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 100 alin. (1) C.civ. impune ca anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă să se facă numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. Dispoziția primarului este rezervată de alin. (2) exclusiv rectificării, iar potrivit alin. (3) starea civilă poate fi modificată pe această cale numai dacă a fost admisă, prin hotărâre definitivă, și o acțiune de modificare a stării
Art. 100 alin. (2) C.civ. prevede că rectificarea se face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziției primarului de la primăria care are în păstrare actul. Hotărârea judecătorească definitivă este cerută de alin. (1) pentru anulare, completare sau modificare, nu pentru rectificare, iar potrivit alin. (4) actul administrativ de rectificare este opozabil doar până la proba contrară, nu p
B reproduce art. 100 alin, iar C art. 99 alin. A este greșită: anularea actelor de stare civilă se face numai prin hotărâre judecătorească, nu pe cale administrativă la cererea oricărei persoane.