Art. 1226 Cod civil
Textul legii
(1) Obiectul obligației este prestația la care se angajează debitorul
(2) Sub sancțiunea nulității absolute, el trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil și licit
O grilă pe acest articol
- numai determinat, caracterul determinabil al prestației nefiind îndestulător pentru valabilitatea obligației pe care debitorul și-o asumă;
- licit, caracterul determinat ori determinabil al prestației nefiind cerut de lege;
- determinat sau cel puțin determinabil și licit, sub sancțiunea nulității absolute a contractului.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
Art. 1.226 alin. (2) C. civ. cere ca obiectul obligației, adică prestația la care se îndatorează debitorul, să fie determinat sau cel puțin determinabil și licit, sub sancțiunea nulității absolute, iar C le adună pe toate. A ridică pretenția peste lege: determinabilitatea este îndestulătoare, altfel n-ar mai fi cu putință contractele asupra unor prestații stabilite ulterior. B lasă deoparte determinarea, deși textul o cere alături de caracterul licit.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 1226 alin. (1) C.civ.: obiectul obligației este prestația la care se angajează debitorul.
Art. 1226 alin. (2) C.civ.: sub sancțiunea nulității absolute, obiectul obligației trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil și licit.
Potrivit art. 1226 alin. (1) și (2) C.civ., obiectul obligației este prestația debitorului, care trebuie să fie determinată ori determinabilă și licită, sub sancțiunea nulității absolute. Varianta a treia contrazice alin. (2).
Din aceeași instituție: Viciile consimțământului
art. 1220 · art. 1221 · art. 1222 · art. 1223 · art. 1224 · art. 1225 · art. 1227 · art. 1228 · art. 1229 · art. 1230 · art. 1231 · art. 1232