Art. 2012 Cod civil
Textul legii
(1) Dacă din împrejurări nu rezultă altfel, mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor pentru care a fost împuternicit
(2) Împuternicirea pentru reprezentare sau, dacă este cazul, înscrisul care o constată se numește procură
(3) Dispozițiile referitoare la reprezentarea în contracte se aplică în mod corespunzător. + Secţiunea a 2-a Mandatul cu reprezentare
O grilă pe acest articol
- regulile gestiunii de afaceri, aplicate prin asemănare mandatului dat spre a lucra în numele și pe seama altei persoane;
- regulile contractului de antrepriză de servicii, mandatarul lucrând, ca și antreprenorul, în folosul celui care l-a chemat;
- dispozițiile privitoare la reprezentarea în contracte, care se aplică mandatului cu reprezentare în mod corespunzător.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
Art. 2.012 alin. (3) C.civ.: dispozițiile referitoare la reprezentarea în contracte se aplică în mod corespunzător. Trimiterea duce la art. 1.295 și următoarele: de acolo se iau efectele directe ale actului, viciile de consimțământ, conflictul de interese și răspunderea falsului reprezentant. Mandatul dă izvorul puterii, reprezentarea îi dă lucrarea.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 2.012 alin. (1) C. civ. prezumă mandatul cu reprezentare: dacă din împrejurări nu rezultă altfel, mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor pentru care a fost împuternicit. B este greșită fiindcă face din mandatul fără reprezentare regula. C este greșită pentru că mandatul are ca obiect chiar încheierea de acte juridice.
Art. 2.012 alin. (2) C.civ.: împuternicirea pentru reprezentare sau, dacă este cazul, înscrisul care o constată se numește procură. Denumirea acoperă deopotrivă actul juridic unilateral prin care se dau puterile și hârtia care îl dovedește. De aici și regula formei: procura se dă în forma cerută de lege pentru actul pe care mandatarul urmează să îl încheie.
A și B reflectă art. 2.012 alin. (1) C. civ. C este greșită: legea rezervă ipoteza mandatului fără reprezentare.