Art. 52 Cod civil
Textul legii
(1) Cel declarat mort este socotit că a încetat din viață la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții. Dacă hotărârea nu arată și ora morții, se socotește că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră a zilei stabilite ca fiind aceea a morții
(2) În lipsa unor indicii îndestulătoare, se va stabili că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră a celei din urmă zile a termenului prevăzut de art. 49 sau 50 , după caz
(3) Instanța judecătorească poate rectifica data morții stabilită potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2) , dacă se dovedește că nu era posibil ca persoana declarată moartă să fi decedat la acea dată. În acest caz, data morții este cea stabilită prin hotărârea de rectificare
O grilă pe acest articol
- este ziua rămânerii definitive a hotărârii declarative de moarte;
- face ca cel dispărut să fie socotit decedat chiar înainte de o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă;
- poate fi rectificată de instanță, dacă se dovedește că nu era posibil ca persoana declarată moartă să fi decedat la acea dată.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
C reproduce art. 52 alin. (3) C. civ. A este greșită: art. 52 alin. (1) prevede că cel declarat mort este socotit că a încetat din viață la data pe care hotărârea a stabilit-o ca fiind aceea a morții. B este greșită: art. 53 prevede că cel dispărut este socotit a fi în viață, dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 52 alin. (1) C.civ. prevede că, dacă hotărârea nu arată și ora morții, se socotește că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră (nu în prima oră) a zilei stabilite ca fiind aceea a morții; data morții este cea stabilită prin hotărâre, nu data rămânerii definitive a acesteia.
Art. 52 alin. (3) C.civ. permite instanței să rectifice data morții dacă se dovedește că nu era posibil ca persoana declarată moartă să fi decedat la acea dată, caz în care data morții este cea stabilită prin hotărârea de rectificare; rectificarea este deci posibilă și după rămânerea definitivă a hotărârii și nu este condiționată de dovada că persoana este în viață.
A și B reflectă art. 52 alin. (1) C. civ. C este greșită: relevantă este data stabilită prin hotărâre ca fiind aceea a morții.
Din aceeași instituție: Declararea judecătorească a morții
art. 49 · art. 50 · art. 51 · art. 53 · art. 54 · art. 55 · art. 56 · art. 57