Art. 959 Cod civil
Textul legii
(1) Poate fi declarată nedemnă de a moșteni: a) persoana condamnată penal pentru săvârșirea, cu intenție, împotriva celui care lasă moștenirea a unor fapte grave de violență, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei; ... b) persoana care, cu rea-credință, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; ... c) persoana care, prin dol sau violență, l-a împiedicat pe cel care lasă moștenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul
(2) Sub sancțiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanței judecătorești să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moștenirii. Introducerea acțiunii constituie un act de acceptare tacită a moștenirii de către succesibilul reclamant
(3) Dacă hotărârea de condamnare pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a) se pronunță ulterior datei deschiderii moștenirii, termenul de un an se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare
(4) Atunci când condamnarea pentru faptele menționate la alin. (1) lit. a) este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripția răspunderii penale, nedemnitatea se poate declara dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. În acest caz, termenul de un an curge de la apariția cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit după deschiderea moștenirii
(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) , termenul de un an curge de la data când succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii
(6) Comuna, orașul sau, după caz, municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii poate introduce acțiunea prevăzută la alin. (2) , în cazul în care, cu excepția autorului uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) , nu mai există alți succesibili. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător
O grilă pe acest articol
- persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea, nedemnitatea fiind judiciară;
- persoana care, prin dol sau violență, l-a împiedicat pe cel care lasă moștenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul;
- persoana care a refuzat să îi acorde întreținere celui care lasă moștenirea.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: B
Art. 959 alin. (1) C.civ. enumeră cazurile de nedemnitate judiciară: faptele grave de violență, fizică sau morală, săvârșite cu intenție împotriva defunctului ori faptele care au avut ca urmare moartea victimei [lit. a)], ascunderea, alterarea, distrugerea sau falsificarea testamentului cu rea-credință [lit. b)] și împiedicarea, prin dol sau violență, a întocmirii, modificării sau revocării testamentului [lit. c)]. Uciderea intenționată atrage nedemnitatea de drept (art. 958), iar refuzul întreținerii nu este un caz de nedemnitate.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 959 alin. (2) C.civ.: sub sancțiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanței declararea nedemnității în termen de un an de la data deschiderii moștenirii. B este greșită: termenul nu este cel de drept comun al prescripției, ci unul special, de decădere. C este greșită: termenul curge de la deschiderea moștenirii, iar nu de la săvârșirea faptei, care poate fi cu mult mai veche.
Art. 959 alin. (2) C.civ. prevede că, sub sancțiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanței să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, introducerea acțiunii constituind un act de acceptare tacită a moștenirii de către succesibilul reclamant. Dacă hotărârea de condamnare se pronunță ulterior deschiderii moștenirii, termenul curge de la rămânerea ei defin
Potrivit art. 959 alin. (1) C.civ., poate fi declarată nedemnă persoana care a ascuns ori falsificat testamentul, ori care, prin dol sau violență, l-a împiedicat pe defunct să testeze. Varianta a treia este greșită: nedemnitatea judiciară trebuie declarată, nu operează de drept.