Art. 228 Cod penal
Textul legii
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
(2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane
(3) Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică
O grilă pe acest articol
- luarea bunului propriu din detenția legitimă a altuia constituie abuz de încredere, iar nu furt, lipsind un bun al altuia;
- sustragerea repetată de energie electrică din aceeași instalație, în baza aceleiași hotărâri, constituie un concurs de infracțiuni;
- fapta constituie furt chiar dacă bunul aparține în întregime ori în parte făptuitorului, atunci când în momentul săvârșirii el se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
C reproduce art. 228 alin. (2) C. pen., iar alin. (3) asimilează bunurilor mobile înscrisurile și energia cu valoare economică. A este greșită: art. 238 presupune un bun încredințat făptuitorului în baza unui titlu. B este greșită: art. 35 alin. (1) califică drept infracțiune continuată actele repetate săvârșite în realizarea aceleiași rezoluții.
Ce trebuie reținut pentru examen
Furtul se consumă în momentul IMPOSEDĂRII — al deposedării persoanei vătămate și al trecerii bunului în stăpânirea de fapt a făptuitorului; ascunderea bunurilor sub haină și trecerea de casele de marcat fără plată realizează luarea în deplinătatea ei, astfel că fapta este consumată, chiar dacă X a fost oprit la ieșire (art. 228 raportat la art. 32 C.pen., per a contrario). Ieșirea din incintă ori
Art. 228 alin. (2) C. pen.: fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane. Legea ocrotește așadar starea de fapt a stăpânirii. B este greșită prin aceasta. C este greșită: sechestrul nu este cerut de text, ci orice detenție legitimă.
Furtul presupune luarea unui bun mobil DIN POSESIA SAU DETENȚIA ALTUIA [art. 228 alin. (1) C.pen.]: bunul ABANDONAT (res derelicta), pe care proprietarul l-a părăsit cu intenția de a renunța la el, nu se mai află în posesia nimănui, astfel că însușirea lui nu este tipică. Bunul PIERDUT rămâne însă în proprietatea titularului, doar stăpânirea de fapt fiind pierdută — însușirea lui, în loc de a fi p