Art. 6 Cod penal
Textul legii
(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim
(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detențiune pe viață și până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeași faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracțiune
(3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea nouă. Ținându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii
(4) Măsurile educative neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă
(5) Când legea nouă este mai favorabilă în condițiile alin. (1)-(4) , pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta
(6) Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă
(7) Când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozițiilor alin. (1)-(6) . (2) și (3) din Legea nr. 187/2012 : - pedeapsa închisorii executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiunile comise în timpul minorității al cărei cuantum este până în 15 ani se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii; - pedeapsa executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiunile comise în timpul minorității mai mare de 15 ani, însă care nu depășește 20 de ani, se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani
O grilă pe acest articol
- numai pedeapsa redusă ori înlocuită potrivit acestui articol, iar nu cea arătată în hotărârea de condamnare rămasă definitivă;
- pedeapsa arătată în hotărârea de condamnare, care rămâne reperul chiar după reducerea ori înlocuirea ei potrivit legii noi mai blânde;
- pedeapsa prevăzută de legea nouă pentru acea faptă, iar nu cea aplicată prin hotărârea de condamnare rămasă definitivă.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: A
A reproduce art. 6 alin. (7) C. pen.: când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării ei în vigoare, de pedeapsa redusă ori înlocuită potrivit alin. (1)-(6). Alineatul are un rost practic: pedeapsa astfel coborâtă este cea care se ia în seamă mai apoi, la recidivă ori la reabilitare. B este greșită fiindcă se întoarce la pedeapsa din hotărâre, deși tocmai ea a fost înlăturată prin lucrarea art. 6. C este greșită fiindcă pune în locul pedepsei concrete pedeapsa abstractă din legea nouă: textul vorbește despre pedepse definitiv aplicate, adică despre cele stabilite în cauză, nu despre limitele legale.
Ce trebuie reținut pentru examen
HP nr. 6/2014: la aplicarea art. 6 C.pen. în cazul tentativei, limita maximă avută în vedere este maximul prevăzut de lege pentru forma tentată (12 ani reduși la jumătate = 6 ani). Pedeapsa de 8 ani depășește acest maxim, deci se reduce la 6 ani.
A reproduce reperul ales de art. 6 alin. (2) C. pen.: detențiunea pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracțiune. Legea numește un singur punct de sprijin, iar acela este maximul. B este greșită fiindcă împrumută cifra art. 58 C. pen., care privește o cu totul altă ipoteză — condamnatul la detențiune pe viață care a împlinit 65 de ani în timpul executării și care în
B este corectă: potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când, după rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea completă a pedepsei, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată se reduce la maximul special al legii noi dacă îl depășește. Cei 8 ani trec peste 5, deci se coboară la 5. A este greșită fiindcă face din autoritatea de lucru judecat o piedică de netre