Art. 216 Cod procedură penală
Textul legii
(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune față de inculpat, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 223 alin. (1) și (2) , luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) , iar inculpatul depune o cauțiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar
(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune față de inculpat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) .
(3) Dispozițiile art. 212-215^1 se aplică în mod corespunzător.
O grilă pe acest articol
- procuror, ca și controlul judiciar simplu luat în aceeași fază, cauțiunea fiind depusă mai întâi de către inculpat;
- judecătorul de drepturi și libertăți, sesizat cu propunerea motivată făcută de procurorul care supraveghează;
- numai de judecătorul de cameră preliminară, oricare ar fi faza procesului în care se află atunci cauza.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: A
A reproduce art. 216 C. proc. pen.: în cursul urmăririi penale, controlul judiciar pe cauțiune se dispune de procuror, în procedura de cameră preliminară de judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecății de instanță. Măsura se poate lua dacă sunt îndeplinite condițiile de la art. 223 alin. (1) și (2), dacă este îndestulătoare și dacă inculpatul depune cauțiunea. B și C sunt greșite: fiecare fază își are organul ei.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 216 alin. (1) C.proc.pen. — în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune controlul judiciar pe cauțiune dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 223 alin. (1) și (2) (condițiile arestării preventive), luarea măsurii este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauțiune a cărei VALOARE ESTE STABILITĂ DE ORGANUL JUDICIAR. A d
B este corectă: art. 216 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 223 alin. (1) și (2), și art. 217 alin. (2). A îi refuză procurorului o competență pe care legea i-o recunoaște expres în cursul urmăririi penale. C înlocuiește criteriile legale de individualizare a cauțiunii cu un cuantum fix; 1.000 lei este doar minimul.
A este corectă: art. 216 alin. (3) C. proc. pen. B este corectă: regimul comun al agravării măsurilor preventive în caz de rea-credință. C este greșită: cauțiunea nu cumpără imunitatea față de agravarea măsurii — pierderea cauțiunii și înlocuirea măsurii cu una privativă de libertate pot opera cumulativ; viziunea tranzacțională asupra cauțiunii este capcana.