CoduriCod procedură penală › art. 289

Art. 289 Cod procedură penală

Plângerea
INM · Proc. penalăBarou · Proc. penalăSNG · Proc. penală
18 grile de examen pe art. 289fiecare cu explicație · testul e gratuit, fără cardExersează gratuit pe mentorjuridic.ro →

Textul legii

(1) Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune

(2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

(3) Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii

(4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar

(5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale

(6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește

(7) Plângerea se poate face și de către unul dintre soți pentru celălalt soț sau de către copilul major pentru părinți. Persoana vătămată poate să declare că nu își însușește plângerea

(8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu

(9) Plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent

(10) În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuiește pe teritoriul României, cetățean român, străin sau persoană fără cetățenie, și prin aceasta se sesizează săvârșirea unei infracțiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea și să o transmită organului competent din țara pe teritoriul căreia a fost comisă infracțiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător

(11) Persoana care nu vorbește sau nu înțelege limba română poate depune plângerea în limba pe care o înțelege. Odată cu depunerea plângerii aceasta poate solicita ca, atunci când este citată, să primească și o traducere a citației.

Text consolidat, potrivit Codul de procedură penală. Verifică întotdeauna forma în vigoare la zi.

O grilă pe acest articol

Grilă tip INM · un singur răspuns corect

Plângerea vs denunțul — cine le face?

  1. amândouă numai de persoana vătămată prin infracțiune, denunțul fiind socotit o formă a plângerii adresate organului judiciar competent;
  2. plângerea, de persoana vătămată prin infracțiune, iar denunțul, de orice persoană care are cunoștință despre o faptă, chiar și de făptuitor;
  3. plângerea, numai prin avocat ales ori din oficiu, iar denunțul, numai de organele de poliție care constată fapta.
Vezi răspunsul și explicația

Răspuns: B

B reproduce art. 289 alin. (1) C. proc. pen., citit împreună cu dispozițiile privind denunțul: plângerea este încunoștințarea făcută de cel vătămat prin infracțiune, iar denunțul poate fi făcut de orice persoană care are cunoștință despre săvârșirea unei fapte. A este greșită: denunțul nu este o formă a plângerii, ci o sesizare de sine stătătoare. C este greșită: plângerea se poate face și prin mandatar cu procură specială, iar denunțul nu e rezervat organelor de poliție.

Încă 17 grile pe art. 289
Fiecare cu explicație și cu articolul de care se leagă. Testul e gratuit și nu cere card.
Exersează gratuit pe mentorjuridic.ro

Ce trebuie reținut pentru examen

Proc. penală

B reproduce art. 289 alin. (8) C. proc. pen.: când făptuitorul este chiar reprezentantul legal al persoanei lipsite de capacitate de exercițiu, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu. A este greșită: mandatarul cu procură specială nu poate suplini pe reprezentantul legal, care este tocmai făptuitorul. C este greșită: legea nu dă această sarcină procurorului ierarhic superior.

Proc. penală

Art. 289 alin. (1) și (3) C.proc.pen. — plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce I S-A CAUZAT prin infracțiune; ea se poate face personal sau prin mandatar, mandatul trebuind să fie SPECIAL, iar procura rămâne atașată plângerii. A doua variantă descrie denunțul (art. 290), care provine de la o persoană ce nu a suferit vătămarea. A treia

Proc. penală

Art. 289 alin. (1) C. proc. pen.: plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune — spre deosebire de denunț, care privește încunoștințarea despre săvârșirea unei infracțiuni, fără condiția unei vătămări proprii (art. 290).

Din aceeași instituție: Reglementări generale

art. 288 · art. 290 · art. 291 · art. 292 · art. 293 · art. 294 · art. 294^1 · art. 294^2

← art. 288 art. 290 →