Art. 397 Cod civil
Textul legii
După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel
O grilă pe acest articol
- se exercită de un singur părinte ori de câte ori părinții nu se înțeleg între ei;
- revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel;
- exercitată de un singur părinte îl lipsește pe celălalt de dreptul de a consimți la adopția copilului.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: B
B reproduce art. 397 C. civ. A este greșită: art. 398 alin. (1) permite exercitarea de către un singur părinte numai pentru motive întemeiate, în interesul superior al copilului. C este greșită: art. 398 alin. (2) păstrează celuilalt părinte dreptul de a veghea asupra creșterii și educării copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 397 C.civ. Exercitarea de către un singur părinte se dispune numai pentru motive întemeiate, în interesul superior al copilului, celălalt păstrând dreptul de a veghea asupra creșterii și educării și de a consimți la adopție (art. 398 C.civ.). Față de terții de bună-credință, părintele care face singur un act curent e prezumat că are și consimțământul celuilalt (art. 503 alin. 2 C.civ.).
Art. 397 C.civ. prevede că, după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel. Regula exercitării în comun nu are, așadar, caracter absolut, instanța putând deroga de la ea, iar aplicarea ei decurge din lege, nefiind condiționată de o învoială a părinților.
A și B reflectă art. 397 C. civ. C este greșită: regula este exercitarea în comun.
Din aceeași instituție: Prestația compensatorie
art. 391 · art. 392 · art. 393 · art. 394 · art. 395 · art. 396 · art. 398 · art. 399 · art. 400 · art. 401 · art. 402 · art. 403