Art. 92 Cod civil
Textul legii
(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic
(2) În cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic
(3) Prin excepție, în situațiile prevăzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consimțământul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi și la o instituție de ocrotire
(4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinții săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum și domiciliul persoanei care beneficiază de tutelă specială este la reprezentantul legal, în afară de cazul în care pentru aceasta din urmă instanța de tutelă dispune altfel. din
O grilă pe acest articol
- este la locul unde persoana locuiește în mod statornic, chiar dacă acesta diferă de domiciliul reprezentantului legal;
- este la reprezentantul legal, în toate cazurile, fără ca instanța de tutelă să poată dispune altfel;
- este la reprezentantul legal, în afară de cazul în care instanța de tutelă dispune altfel.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
Art. 92 alin. (4) C.civ. prevede că domiciliul persoanei care beneficiază de tutelă specială este la reprezentantul legal, în afară de cazul în care instanța de tutelă dispune altfel. Regula nu este deci absolută, instanța de tutelă putând dispune altfel, iar legea nu fixează domiciliul acestei persoane la locul unde locuiește în mod statornic, ci la reprezentantul legal.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 92 alin. (2) C.civ. prevede că instanța de tutelă decide ținând seama de interesele copilului, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani. Ascultarea copilului nu este, așadar, obligatorie în toate cazurile, ci doar dacă a împlinit 10 ani, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieș
B reproduce art. 92 alin. (1) C. civ. A este greșită: același alineat leagă domiciliul de locuirea statornică. C este greșită: art. 92 alin. (4) rezervă domiciliul la reprezentantul legal ipotezei în care numai unul dintre părinți îl reprezintă ori a tutelei.
C reproduce art. 92 alin. (2) C. civ. B este greșită: același alineat cere ascultarea copilului care a împlinit vârsta arătată. A este greșită: art. 92 alin. (2) prezumă domiciliul la părintele la care minorul locuiește în mod statornic.
Din aceeași instituție: Domiciliul și reședința
art. 86 · art. 87 · art. 89 · art. 90 · art. 91 · art. 93 · art. 94 · art. 95 · art. 96 · art. 97