CoduriCod procedură civilă › art. 22

Art. 22 Cod procedură civilă

Rolul judecătorului în aflarea adevărului
INM · Proc. civilăBarou · Proc. civilăSNG · Proc. civilă
10 grile de examen pe art. 22fiecare cu explicație · testul e gratuit, fără cardExersează gratuit pe mentorjuridic.ro →

Textul legii

(1) Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile

(2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc

(3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție

(4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă

(5) Cu toate acestea, judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părțile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora

(6) Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel

(7) Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să țină seama de toate circumstanțele cauzei, judecătorul va ține seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerințele echității și de buna-credință

Text consolidat, potrivit Codul de procedură civilă. Verifică întotdeauna forma în vigoare la zi.

O grilă pe acest articol

Grilă tip INM · un singur răspuns corect

Judecătorul trebuie să se pronunțe:

  1. numai asupra capătului principal de cerere, astfel cum se desprinde din ansamblul dispozițiilor care guvernează materia analizată;
  2. asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel;
  3. și asupra a ceea ce nu s-a cerut, dacă apreciază util.
Vezi răspunsul și explicația

Răspuns: B

Art. 22 alin. (6) C. proc. civ.: judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. Varianta A este greșită fiindcă lăsarea nesoluționată a unui capăt de cerere e chiar minus petita. Varianta C cade pentru că a acorda ce nu s-a cerut este plus petita, oprită de același text.

Încă 9 grile pe art. 22
Fiecare cu explicație și cu articolul de care se leagă. Testul e gratuit și nu cere card.
Exersează gratuit pe mentorjuridic.ro

Ce trebuie reținut pentru examen

Proc. civilă

Art. 22 al. 5 C.pr.civ.; regula este că judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică exactă, cu obligația de a o pune în discuția părților (art. 22 al. 4), limitarea operând doar prin acordul expres al părților asupra unor drepturi disponibile, dacă nu se încalcă drepturile altora.

Proc. civilă

Art. 22 C. proc. civ. dă judecătorului rolul activ în aflarea adevărului: el poate dispune administrarea probelor pe care le socotește necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc, fiindcă hotărârea trebuie să se sprijine pe fapte lămurite, nu pe cele pe care părțile au ales să le arate. Varianta A este greșită fiindcă ar lăsa judecata la cheremul propunerilor părților și ar face din judecător un s

Proc. civilă

Art. 22 alin. (2) C. proc. civ. dă temeiul rolului activ: judecătorul poate cere părților explicații, poate pune în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar nemenționate în cerere ori în întâmpinare, și poate dispune administrarea probelor pe care le socotește necesare. Varianta B este greșită fiindcă îl reduce pe judecător la ce i se cere. Varianta C cade pentru că judecata nu

Din aceeași instituție: Principiile fundamentale ale procesului civil

art. 10 · art. 11 · art. 12 · art. 13 · art. 14 · art. 15 · art. 16 · art. 18 · art. 19 · art. 20 · art. 21 · art. 23

← art. 21 art. 23 →