Art. 270 Cod procedură civilă
Textul legii
(1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii
(2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul mențiunilor din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților, fără a constitui obiectul principal al actului. Celelalte mențiuni constituie, între părți, un început de dovadă scrisă
O grilă pe acest articol
- deplină dovadă, până la proba contrară, cu privire la toate mențiunile pe care le cuprinde, fără deosebire între cele constatate de agentul instrumentator și cele declarate de părți, forma autentică dând aceeași tărie întregului cuprins al actului;
- nu poate fi combătut decât prin înscrierea în fals, indiferent care este mențiunea contestată, autentificarea acoperind deopotrivă și ceea ce notarul a văzut, și ceea ce părțile i-au spus, de unde urmează că partea care tăgăduiește o declarație din act pornește aceeași procedură ca la semnătura agentului;
- deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
C este corectă: art. 270 alin. (1) și (2) C. proc. civ. — distincția dintre constatările proprii ale agentului instrumentator, care pot fi combătute numai prin înscrierea în fals, și declarațiile părților, combătute prin proba contrară. A și B șterg tocmai această distincție, în sensuri opuse.
Ce trebuie reținut pentru examen
art. 270 CPC — constatările personale ale agentului: deplină dovadă până la înscrierea în FALS. Declarațiile părților: doar până la proba contrară.
Art. 270 alin. (1) C.proc.civ.: înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, PÂNĂ LA DECLARAREA SA CA FALS, cu privire la CONSTATĂRILE FĂCUTE PERSONAL de cel care a autentificat înscrisul. Plata prețului efectuată ÎN FAȚA notarului, la autentificare, este exact o asemenea constatare personală (ex propriis sensibus) — combaterea ei impune procedura înscrierii în fals. Prin contra
Art. 270 C. proc. civ. distinge: constatările personale ale agentului instrumentator fac deplină dovadă până la declararea ca fals [alin. (1)], în timp ce declarațiile părților cuprinse în înscris fac dovadă doar până la proba contrară, atât între părți, cât și față de terți [alin. (2)] — pentru acestea nu este necesară procedura falsului.