Art. 425 Cod procedură civilă
Textul legii
(1) Hotărârea va cuprinde: a) partea introductivă, în care se vor face mențiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) . Când dezbaterile au fost consemnate într-o încheiere de ședință, partea introductivă a hotărârii va cuprinde numai denumirea instanței, numărul dosarului, data, numele, prenumele și calitatea membrilor completului de judecată, numele și prenumele grefierului, numele și prenumele procurorului, dacă a participat la judecată, precum și mențiunea că celelalte date sunt arătate în încheiere; ... b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; ... c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate
(2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile
(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac
O grilă pe acest articol
- motivarea în fapt este suficientă, arătarea temeiurilor de drept fiind necesară numai atunci când părțile au invocat texte de lege, instanța nefiind ținută să arate motivele pentru care a înlăturat cererile părților și nici probele pe care și-a întemeiat soluția, fiindcă motivarea în drept revine, în cele din urmă, instanței de control judiciar sesizate cu calea de atac;
- dispozitivul poate face trimitere la considerente pentru determinarea obiectului obligației stabilite în sarcina părții;
- în considerente se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
C este corectă: art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. A este greșită: obligația de a arăta temeiurile de drept este generală și necondiționată de invocarea lor de către părți. B este greșită: dispozitivul trebuie să fie de sine stătător și executabil ca atare, trimiterea la considerente pentru determinarea obiectului obligației lipsindu-l de precizie.
Ce trebuie reținut pentru examen
art. 425 CPC — motivarea stă în CONSIDERENTE. Dispozitivul = soluția dată cererilor și cheltuielile; partea introductivă = completul și părțile.
Art. 425 alin. (1) lit. a)-c) C. proc. civ.: hotărârea cuprinde partea introductivă, considerentele și dispozitivul; considerentele arată și motivele pentru care s-au admis și s-au înlăturat cererile părților.
Art. 425 alin. (3) C. proc. civ. enumeră mențiunile finale ale dispozitivului, inclusiv instanța la care se depune calea de atac.