Art. 139^1 Cod procedură penală
Textul legii
(1) Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări
(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz: a) în procedura de cameră preliminară; ... b) în procedura plângerii împotriva soluției de clasare, în condițiile art. 341 alin. (7) ; ... c) în procedura prevăzută la art. 139^2
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) , dacă s-au formulat cereri și excepții ori, după caz, judecătorul de cameră preliminară a ridicat din oficiu excepții cu privire la înregistrările rezultate din activitățile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea verificării legalității acestor activități și transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile și excepțiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura de cameră preliminară ori, după caz, cea de soluționare a plângerii împotriva soluției de clasare se suspendă
(4) După înregistrarea sesizării, dosarul este repartizat aleatoriu unui judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta fixează termen de soluționare în camera de consiliu și dispune citarea părților și a persoanei vătămate și încunoștințarea procurorului
(5) Judecătorul care a autorizat activitățile specifice culegerii de informații prevăzute la alin. (1) nu poate participa la soluționarea sesizării privind legalitatea acestora
(6) Ținând seama de cererile și excepțiile formulate și luând concluziile procurorului, precum și ale părților și persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță, prin încheiere, asupra legalității activităților din care au rezultat înregistrările, în raport cu dispozițiile legale în temeiul cărora acestea au fost autorizate și pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă. Prevederile art. 345 alin. (1^1) și (1^2) se aplică în mod corespunzător
(7) Împotriva încheierii prevăzute la alin. (6) , procurorul, părțile și persoana vătămată pot formula contestație în termen de 3 zile de la comunicare
(8) Contestația se soluționează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile alin. (4)-(6) , precum și cele ale art. 347 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător
(9) După rămânerea definitivă, încheierea se comunică de îndată judecătorului de cameră preliminară care a dispus sesizarea
(10) Constatarea nelegalității autorizării sau a modului de punere în executare a activităților specifice culegerii de informații din care au rezultat înregistrări atrage aplicarea dispozițiilor art. 102 alin. (3)
O grilă pe acest articol
- 48 de ore de la pronunțare, contestația fiind judecată de același judecător care a autorizat activitățile;
- 10 zile de la comunicare, contestația fiind judecată de un singur judecător de cameră preliminară;
- 3 zile de la comunicare, contestația fiind judecată de un complet de 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte, din care nu poate face parte cel care a autorizat activitățile.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
Art. 139^1 alin. (7)-(8) C. proc. pen. dă un termen de 3 zile de la comunicare pentru contestarea încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție asupra legalității înregistrărilor rezultate din activități de culegere de informații; contestația se judecă de un complet de 2 judecători de cameră preliminară, iar cel care a încuviințat activitățile nu poate lua parte. Varianta A este greșită și în privința termenului, și fiindcă ar lăsa verificarea chiar în seama celui care a autorizat. Varianta B nu poate fi primită pentru că nici durata de 10 zile nu este cea dată de lege, nici completul nu este alcătuit dintr-un singur judecător.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 139^1 alin. (1) prevede expres cele două condiții cumulative: existența datelor privind infracțiunile de la art. 139 alin. (2) și respectarea prevederilor legale privind obținerea înregistrărilor. Varianta a treia este falsă, textul nu menționează niciun acord al persoanei vizate.
Art. 139^1 alin. (3) prevede exact aceste două aspecte: sesizarea prin încheiere în cazul cererilor/excepțiilor (inclusiv ridicate din oficiu) și suspendarea procedurii până la rămânerea definitivă a încheierii ÎCCJ. Varianta a treia este falsă, întrucât textul permite expres ridicarea excepțiilor din oficiu de către judecător.
Art. 139^1 alin. (8) prevede completul de 2 judecători pentru soluționarea contestației, iar alin. (10) prevede aplicarea art. 102 alin. (3) în caz de nelegalitate constatată. Varianta a treia este falsă, deoarece alin. (7) prevede expres că procurorul, părțile și persoana vătămată pot formula contestație.
Din aceeași instituție: Metode speciale de supraveghere sau cercetare
art. 138 · art. 139 · art. 139^2 · art. 140 · art. 141 · art. 142 · art. 142^1 · art. 143 · art. 144 · art. 145 · art. 145^1 · art. 146