Art. 390 Cod procedură penală
Textul legii
(1) Instanța poate cere părților, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise
(2) Procurorul, persoana vătămată și părțile pot depune concluzii scrise, chiar dacă nu au fost cerute de instanță. + Secţiunea a 2-a Deliberarea și hotărârea instanței
O grilă pe acest articol
- pot fi cerute de instanță părților, iar procurorul, persoana vătămată și părțile pot depune concluzii scrise chiar dacă nu au fost cerute;
- sunt obligatorii pentru toate părțile, nedepunerea lor în termenul stabilit de instanță atrăgând decăderea din dreptul de a mai pune concluzii;
- pot fi depuse numai de procuror, părțile fiind ținute de concluziile orale puse în cadrul dezbaterilor consemnate în încheiere.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: A
Potrivit art. 390 C.proc.pen., instanța poate cere părților, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise (alin. 1), iar procurorul, persoana vătămată și părțile pot depune concluzii scrise chiar dacă nu au fost cerute de instanță (alin. 2). Concluziile scrise nu suplinesc dezbaterile orale, ci le completează.
Ce trebuie reținut pentru examen
B reproduce art. 390 C. proc. pen.: instanța poate cere părților, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise, însă procurorul, persoana vătămată și părțile le pot depune chiar dacă nu au fost cerute. Este o facultate a lor, nu o condiție pusă de instanță. A este greșită: cererea instanței nu deschide singură această cale. C este greșită: momentul depunerii vine după închiderea dezbat
Art. 390 alin. (2) C.proc.pen. recunoaște procurorului, persoanei vătămate și părților dreptul de a depune concluzii scrise chiar dacă acestea nu au fost cerute de instanță. Textul enumeră toți titularii dreptului — inclusiv persoana vătămată, care nu este parte, dar este subiect procesual principal cu drepturi procesuale proprii.
Din aceeași instituție: Desfășurarea judecării cauzelor
art. 379 · art. 380 · art. 381 · art. 382 · art. 383 · art. 384 · art. 385 · art. 386 · art. 386^1 · art. 387 · art. 388 · art. 389