Art. 5 Cod procedură penală
Textul legii
(1) Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului
(2) Organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod
O grilă pe acest articol
- întotdeauna, oricare ar fi temeiul pentru care organul judiciar a respins proba cerută în apărarea suspectului;
- numai dacă respingerea ori neconsemnarea acestor probe a fost făcută cu rea-credință de organele de urmărire penală;
- numai dacă proba respinsă era hotărâtoare pentru soluție, ceea ce se cântărește abia la sfârșitul judecății.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: B
B reproduce art. 5 alin. (2) C. proc. pen.: organele de urmărire penală au obligația de a strânge probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului ori inculpatului, iar respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea acestora se sancționează. A este greșită: nu orice respingere atrage sancțiunea. C este greșită: legea nu cântărește însemnătatea probei respinse.
Ce trebuie reținut pentru examen
A și B reproduc art. 5 C. proc. pen.: organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. C este greșită: declarația inculpatului este o probă între altele, iar legea nu o așază deasupra celorlalte.
Art. 5 alin. (2) C.proc.pen. prevede că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, ceea ce confirmă variantele 1 și 2. Varianta 3 este falsă, deoarece textul impune expres strângerea probelor în ambele sensuri, nu doar în defavoarea persoanei acuzate.
Art. 5 alin. (2) C.proc.pen.: organele de urmărire penală sunt datoare să strângă și să administreze probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, iar respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea acestuia se sancționează conform dispozițiilor codului. Sancțiunea atârnă deci de reaua-credință. Varianta B este greșită fiindcă pune în locul