Art. 19 Legea 304/2022
Textul legii
(1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii. Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanență
(2) Judecătorul din planificarea de permanență asigură compunerea completului de judecată în caz de absență a titularului
(3) În situația incidentelor procedurale care se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență. + Titlul II Instanțele judecătorești + Capitolul I Înalta Curte de Casație și Justiție + Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
O grilă pe acest articol
- tuturor judecătorilor secției;
- judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență;
- președintelui instanței și a doi judecători desemnați de acesta.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: B
Art. 19 alin. (3) prevede că incidentele procedurale privind o parte din membrii completului se soluționează de un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, iar nu prin implicarea întregii secții sau a președintelui instanței.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 19 alin. (1) stabilește că, în lipsa acordului celor 2 judecători, procesul se judecă din nou în complet de divergență. Legea nu atribuie soluția președintelui instanței și nici nu dă prevalență opiniei judecătorului mai vechi.
Conform art. 19 alin. (1) teza finală, completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a judecătorului din planificarea de permanență, iar nu a președintelui secției sau a unui judecător tras la sorți din altă secție.
Art. 19 alin. (2) prevede că judecătorul din planificarea de permanență asigură compunerea completului de judecată în caz de absență a titularului. Grefierul de ședință sau un judecător de la instanța superioară nu au această atribuție.