Coduri › Legea 304/2022

Legea nr. 304/2022

61 articole cu text și explicații pentru examen

art. 1 — Organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea instanțelor judecătorești

art. 2 — Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.

art. 5 — Ministerul Justiției contribuie la buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public și exercită atribuțiil

art. 8 — Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în e

art. 9 — Toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

art. 14 — Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunțarea hotărârilor se face în ședință p

art. 16 — Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

art. 19 — În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunț

art. 20 — În România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate jurid

art. 21 — Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători.

art. 24 — Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:

art. 26 — Completurile de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înal

art. 27 — Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

art. 30 — Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere. Co

art. 31 — Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:

art. 33 — Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție este legal constituită în prezența majorității ju

art. 34 — Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

art. 36 — Pentru fiecare an, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, a unuia dint

art. 37 — Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinți prezidează Secțiile

art. 38 — În cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în Secții Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puțin d

art. 39 — Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tr

art. 40 — Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București,

art. 41 — În domeniile prevăzute de

art. 42 — Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, p

art. 43 — În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau completuri specializate.

art. 45 — Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează, la propunerea președintelui, cu

art. 47 — În cauzele maritime și fluviale, circumscripțiile tribunalelor Constanța și Galați sunt următoarele:

art. 48 — Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizări

art. 50 — În funcție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate,

art. 54 — În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele

art. 55 — La instanțele judecătorești se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.

art. 56 — Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la

art. 60 — Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constitu

art. 61 — Instanțele militare sunt:

art. 62 — Instanțele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășo

art. 64 — În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.

art. 65 — Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unică, cu personalitate juridică, fiind condus

art. 66 — Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lâ

art. 67 — Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții:

art. 68 — Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procuror

art. 69 — Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.

art. 70 — Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea

art. 75 — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineșt

art. 82 — În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște

art. 84 — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe

art. 85 — În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiuni

art. 86 — Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin

art. 93 — În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția Națională Anticorupție, ca s

art. 94 — Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul

art. 100 — Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.

art. 103 — Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali.

art. 107 — În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

art. 113 — În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție funcționeaz

art. 116 — Directorul Institutului Național al Magistraturii și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistratu

art. 117 — Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii propune proiectul de buget și are rol consultativ cu priv

art. 125 — Asistenții judiciari sunt supuși unor evaluări privind calitatea activității din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistențil

art. 127 — Toate instanțele judecătorești și toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:

art. 128 — Biroul de informare și relații publice asigură legăturile instanței sau ale parchetului cu publicul și cu mijloacele de

art. 129 — Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanțelor sau parchetelor unde funcționează.

art. 130 — Grefierii care participă la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligați să efectuez

art. 163 — Atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalel