Art. 1640 Cod civil
Textul legii
(1) Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilității sau a unui impediment serios ori dacă restituirea privește prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) , valoarea prestațiilor se apreciază la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie
O grilă pe acest articol
- numai cu acordul ambelor părți, restituirea în natură fiind singura îngăduită de lege ori de câte ori bunul se mai află în patrimoniul debitorului obligației de restituire;
- ori de câte ori debitorul restituirii preferă echivalentul, creditorul neputând stărui asupra restituirii bunului însuși, chiar dacă acesta se află încă în patrimoniul debitorului;
- dacă restituirea în natură nu poate avea loc din cauza imposibilității sau a unui impediment serios ori dacă privește prestarea unor servicii deja efectuate.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: C
Art. 1.640 alin. (1) C. civ. arată cele două situații în care restituirea se face prin echivalent: imposibilitatea ori un impediment serios la restituirea în natură și prestarea unor servicii deja efectuate, care prin firea lor nu pot fi înapoiate. A este greșită pentru că echivalentul nu atârnă de acordul părților, ci de aceste împrejurări obiective. B este greșită fiindcă preferința debitorului nu contează: cât timp restituirea în natură este cu putință, ea rămâne regula.
Ce trebuie reținut pentru examen
Art. 1640 alin. (2) C.civ. prevede că, în cazul restituirii prin echivalent, valoarea prestațiilor se apreciază la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie. B și C mută socoteala mai târziu, la sesizarea instanței ori la pronunțare, ceea ce ar face ca întinderea restituirii să atârne de repeziciunea judecății, iar nu de ceea ce s-a primit cu adevărat.
Art. 1.640 alin. (2) C. civ. fixează momentul evaluării la data la care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie, iar nu la o dată ulterioară aleasă de una dintre părți. A este greșită pentru că data pronunțării hotărârii ar face valoarea să depindă de durata procesului. B este greșită în aceeași măsură: introducerea acțiunii este tot un moment ales de creditor și ar îngădui speculații asup
C reproduce art. 1.640 alin. (2) C. civ. B este greșită: textul are în vedere momentul primirii prestației. A este greșită: aceeași dispoziție nu leagă evaluarea de rămânerea definitivă a hotărârii.
Din aceeași instituție: Modalitățile de restituire
art. 1641 · art. 1642 · art. 1643 · art. 1644 · art. 1645 · art. 1646 · art. 1647