Art. 396 Cod procedură penală
Textul legii
(1) Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal
(2) Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat
(3) Renunțarea la aplicarea pedepsei se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în condițiile art. 80-82 din Codul penal.
(4) Amânarea aplicării pedepsei se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în condițiile art. 83-90 din Codul penal.
(5) Achitarea inculpatului se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) .
(6) Încetarea procesului penal se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j)
(7) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată, ca urmare a continuării procesului, că sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) , instanța de judecată pronunță achitarea
(8) Dacă inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 și se constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) , instanța de judecată pronunță încetarea procesului penal.
(9) În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății, față de inculpat s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune sau s-a dispus înlocuirea unei alte măsuri preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune și inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instanța dispune plata acesteia din cauțiune, potrivit dispozițiilor art. 217
(10) Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) , (1^1) și (2) , când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2) , iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. c) din Codul de procedură penală
O grilă pe acest articol
- că este mai probabil ca fapta să fi fost săvârșită de inculpat decât să nu fi fost săvârșită de acesta, pe baza probelor administrate;
- dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat;
- existența unor indicii temeinice privind săvârșirea faptei, coroborate cu recunoașterea totală ori parțială a inculpatului.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns: B
Art. 396 alin. (2) C.proc.pen. prevede că condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Același standard — dincolo de orice îndoială rezonabilă — este cerut și pentru renunțarea la aplicarea pedepsei (alin. 3) și amânarea aplicării pedepsei (alin. 4). În procedura recunoașterii învinuirii, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar ale amenzii cu o pătrime (alin. 10); potrivit RIL nr. 4/2019, în această procedură nu se poate pronunța achitarea pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a și lit. c).
Ce trebuie reținut pentru examen
În caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei după admiterea procedurii recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime la pedeapsa închisorii și cu o pătrime la pedeapsa amenzii (art. 396 alin. (10) C.pr.pen.)
Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunțării în cazurile în care se pronunță una dintre soluțiile prevăzute la art. 396 și 397; termenul de cel mult 30 de zile de la pronunțarea minutei privește doar cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută (art. 406 alin. (1) și (3) C.pr.pen.)
Art. 396 alin. (8) C. proc. pen. arată că, atunci când inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18, iar din cercetare nu se ivește niciunul dintre cazurile de la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanța pronunță încetarea procesului penal. Cererea de continuare îi dă o șansă la achitare; neîmplinită, se revine la soluția pe care o cerea cauza care împiedica punerea în mișcare a
Din aceeași instituție: Deliberarea și hotărârea instanței
art. 391 · art. 392 · art. 393 · art. 394 · art. 395 · art. 397 · art. 398 · art. 399 · art. 400 · art. 401 · art. 402 · art. 403